Postările mele

Autoritatea IN RELATIA părinţi - copii

În relaţia dintre părinţi şi copii, unul dintre aspectele importante este dat de atitudinea autoritară a părinţilor faţă de micuţi, de modul în care părinţii îşi exprimă şi isi exercită autoritatea. Aceasta se referă la modul în care părinţii cer sau impun ceva copiilor şi care desori este altfel decât ceea ce vor copiii în acel moment.

Legat de aceasta, cei mai mulţi părinţi adoptă atitudini mai puţin educative şi constructive, în special când copiii tind să-şi menţină parerea lor. Este important de luat în considerare: copiii nu sunt încăpăţânaţi atunci, nici răi sau nesimţiţi, ci doar îşi exercită şi ei dreptul firesc de a polemiza, mai mult decât atât – dreptul ca într-o discuţie să aibă opinii şi dorinţe proprii. Nu le refuzaţi acest drept, care îi ajută enorm să-şi cultive personalitatea şi încrederea în sine. Le puteţi asculta punctul de vedere şi dacă într-adevăr vă menţineţi poziţia şi versiunea lor nu este dezirabilă, le puteţi spune că aţi auzit ce spun ei, v-aţi gândit la asta, însă acum vor face cum decideţi dv.  pentru că… Este important să le motivaţi de cât mai multe ori de ce ei vor face cum vreţi dv., nu cum vor ei, pentru a observa că nu doriţi pur şi simplu ca ei să fie la dispoziţia dv. Aceasta îi ajută să-şi facă o imagine coerentă despre faptele cauză-efect, dar şi senzaţia integrării lor în lumea înconjurătoare. Ei simt că se ţine cont şi de persoana lor, de opţiunile lor şi dv.,  viaţa în general, nu sunteţi un dat implacabil, cu care ei nu pot coopera.

De asemenea, foarte important este ca in 2 din 5-6 cazuri, să acceptaţi să facă asa cum vor ei de fapt. Să- I lăsaţi sa câştige ei – aţi ghicit, aceasta tot pentru a-şi cultiva încrederea în sine şi a-şi testa capacitatea lor de a opera asupra lumii. Şi de asemenea, pentru că este foarte probabil ca uneori copiii să aibă o părere mai bună decât a dv., nu pentru că aţi fi prost, ci pentru că natura i-a înzestrat pe ei cu o inteligenţă nativă. In felul acesta, îi ajutaţi să şi-o folosească în mod adecvat, nu deformat sau chiar pervers.

Acest aspect al autorităţii este strâns corelat cu posibilitatea dv.  de a vă exprima fermitatea şi intransigenţa, în sensul pozitiv al cuvântului, arătând copiilor că sunt lucruri care nu se negociază- de ex. nu bagă mâna în cuptorul aprins – şi aceasta adresându-vă lor ca unei persoane căreia îi arătaţi respect, într-un mod în care ei să nu se simtă invadaţi, ci luaţi în considerare. Dacă dv. cedaţi tentaţiei de a vă panica, de a vă înfuria etc., nu mai aveţi un dialog cu copilul, ci vă exprimaţi ca într-un monolog, incontrolabil, sentimentele. Copilul se simte exclus din situaţie şi puţin câte puţin, aceste situaţii îl îndepărteaza de dv., îl fac să înceapă să aibă secrete şi ce este mai grav – să înceapă să piardă încrederea sa în dv.

Părinţii care îşi arată frecvent autoritatea prin violenţă, fizică sau verbală, fac doar să adâncească această distanţă, să creeze durere si trauma în sufletul copiilor şi să contribuie la crearea neîncrederii lor în sine, a unei reduse aprecieri de sine, a unei poziţii defensive sau revendicative în viaţă, dar profund pesimiste, la distrugerea bucuriei de a trăi a copiilor.

Copiii au nevoie de părinţi care să le arate autoritate, pentru că aceasta îi ajută pe ei să se simtă în siguranţă si protejaţi de cineva care ştie ce face şi ce vrea. Este important ca această atitudine de autoritate să fie dublată de respectul şi iubirea arătate copiilor.

 CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

1.Copilul are  camera  sa de lucru ?

Da                             Nu

2.Dacă nu are cameră separată îi oferiţi un spaţiu  care să fie doar al lui ?

Da                            Nu

3.Cîţi bani de buzunar îi daţi copilului , în medie,într-o săptămână ?

aprox............. lei

4.Cît timp acordă copilul dumneavoastră pentru pregătirea lecţiilor?
1 oră

2 ore

mai mult de 2 ore

5.Când îşi pregăteşte copilul lecţiile ?

la sosirea de la şcoală

după ce se odihneşte

seara

6. Cine se ocupă mai mult de supravegherea copilului ?

tata

mama

altă persoană

7.Controlaţi  copilul dacă şi-a făcut lecţiile?

zilnic                                                   

sporadic

niciodată

8. Verificaţi rezultatele copilului dumneavoastră :

zilnic

săptămânal

din când în când
 
9.Sunteţi mulţumit de interesul pentru scoală si de rezultatele la învăţătură ale copilului. ?

Foarte mulţumit

Mulţumit

Nemulțumit

10. Luaţi măsuri în cazurile în care sunteţi nemulţumit ?

totdeauna

uneori

niciodată

11. Acordaţi recompense copilului ?

des

rar

niciodată

12.Sunteţi mulţumit de modul în care se desfăşoară procesul  instructiv- educativ în şcoală ?

foarte mulţumit

mulţumit

nemulţumit

13. Cum apreciaţi dotarea şcolii cu mijloace de învăţământ ?

foarte bună

bună

satisfăcătoare

nesatisfăcătoare

14. Cunoaşteţi prietenii cu care îşi petrece copilul timpul liber ?

Da              Nu

15. Ştiţi totdeauna  unde şi cum îşi petrece copilul timpul liber?

Da              Nu

16. Copilul vă informează din proprie iniţiativă despre activitatea lui în şcoală ?

Da              Nu

17.Pedepsiți copilul pentru încălcările care le face ? Cum îl pedepsiți ?