Cea mai nobilă profesiune....

Meseria mea, PEDAGOGIA!!!

                                               Privim duios în depărtare

Și anii trec,se scurg,se risipesc

Dar noi rămînem tineri , ca mirare

Prin discipolii  ce cresc ,tot cresc….

Ne străduim să fim  actori cu mari succese

În filmul dragii vieți “Pedagogia”,

Noi dîrji, fără nevoi, fără regrete

Plantăm în toți elevii ,OMENIA.

Chiar zi de zi culegem roadele-nvățării

Nu numai toamna, cum fac  toți muncitorii de-obicei.

Ne întristăm cînd ne ciocnim de fruntea nepăsării,

Dar nu privim nicicînd-nicicînd noi înapoi.

Suntem creduli, dar toți cu mintea trează

Pășim frumos prin anii trecători.

Și an cu an, deceniu cu deceniu se pliază

Rămîn doar amintiri,cu-n sunet de viori.

Măreață e profesia aleasă,

Nu regretăm că am pornit pe acest drum.

Pentru că munca noastră e cea mai cuvioasă

Și nu se va uita nicicînd, nicicum.

Cristinoi Natalia,anul 2013, septembrie